Inspecția Judiciară despre Bica: Dorea să fie unicul decident, dar era instabilă

Inspecția Judiciară a analizat modul în care Alina Bica a gestionat structura centrală a DIICOT, în perioada 16 mai 2013 – 21 noiembrie 2014.

Astfel, inspectorii judiciari au discutat cu toți procurorii din cadrul tuturor serviciilor și birourilor în legătură cu modul și calitatea comunicării cu conducerea direcției.

„Spre deosebire de domnul procuror șef Codruț Olaru, care a condus DIICOT până la numirea doamnei procuror șef Alina Bica și care a practicat un stil managerial participativ și la care toți procurorii aveau acces în orice moment în care aveau nevoie de îndrumare și coordonare, în cazul doamnei procuror șef Alina Bica lucrurile au fost complet diferite; în acest sens, procurorii s-au confruntat cu situații în care deși aveau de rezolvat probleme care reclamau prezența șefului direcției, acesta nu era de găsit”, au stabilit inspectorii judiciari.

Conform sursei citate, din cauza tonului ridicat folosit, precum și a modului imperativ în care Alinca Bica tranșa problemele invocate de subalterni, s-a preferat o comunicare indirectă, prin șefii de servicii.

ACTUALITATE Un tânăr a pierdut 90.000 de lei, din cauza unei escrocherii cu ATM-uri crypto: „E nebunia câștigului”

01:05

EXTERNE Clark Olofsson, celebrul infractor suedez, a MURIT la 78 de ani. Povestea fabuloasă a jafului care a inspirat „Sindromul Stockholm”

00:19

„Aceștia (șefii de servicii – n.red.) au arătat că s-au confruntat cu o comunicare dificilă și că doamna procuror șef Alina Bica le inspira un sentiment de nesiguranță și neîncredere; de asemenea, au fost nemulțumiți de faptul că nu era convocat Colegiul de conducere pentru a decide în chestiuni mai importante, doamna procuror șef Alina Bica preferând să fie singurul decident, însă și în acest caz dădea dovadă de instabilitate și inconsecvență”, conform raportului Inspecției Judiciare.

În plus, potrivit sursei menționate, Alina Bica nu a convocat Colegiul de Conducere pentru a se decide cu privire la problemele importante ale DIICOT – Structura Centrală.

Inspectorii judiciari au efectuat controale la nivelul managementului DIICOT.

Raportul privind „eficiența managerială și modul de îndeplinire a atribuțiilor ce decurg din legi și regulamente de către conducerea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală și a Serviciului Teritorial Suceava, inclusiv Biroul Teritorial Botoșani, având ca obiect activitatea desfășurată în perioada 2013-2014” a fost prezentat miercuri secției de procurori a CSM.

Membrii acestei secții și-au însușit raportul inspectorilor judiciari.

Alina Bica este judecată în două dosare. Faptele fostei șefe a DIICOT și ale lui Dorin și Alin Cocoș privind despăgubirile ilegale de la ANRP vor fi judecate în primul dosar al Alinei Bica, în timp ce în cel de-al doilea dosar rămân acuzațiile privindu-i pe Adriean Videanu și Ovidiu Tender.

În dosarul „Bica 1”, fosta șefă a DIICOT a fost trimisă în judecată, în 15 decembrie 2014, pentru că, în calitate de reprezentant al Ministerului Justiției în comisia ANRP, împreună cu membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, i-ar fi aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian, în 2011, despăgubiri pentru un teren de 13 hectare supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.

Alina Bica mai are un dosar pe rolul instanței supreme, cunoscut sub numele de „Bica 2”. Această cauză a fost disjunsă din prima.

În acest dosar, Alina Bica, Dorin Cocoș, Alin Cocoș, Ionuț Mihăilescu și fostului ministru al Economiei Adriean Videanu au fost trimiși în judecată în 25 februarie.

Bica este acuzată că a luat mită un teren, în schimbul intervențiilor pentru despăgubirile acordate lui Gheorghe Stelian, că l-ar fi favorizat pe Ovidiu Tender în dosarul Rafo-Carom și pe Adriean Videanu în dosarul Romgaz-Interagro.

Procurorii o acuză pe Alina Bica, la data faptelor secretar de stat și reprezentant al Ministerului Justiției în cadrul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din Agenția Națională pentru Restituirea Proprietăților (ANRP), ulterior procuror șef al DIICOT, de câte două fapte de luare de mită, abuz în serviciu și favorizarea făptuitorului.

Omul de afaceri Dorin Cocoș este judecat pentru două fapte de trafic de influență și dare de mită, iar fiul acestuia Alin Cocoș, pentru complicitate la trafic de influență și complicitate la dare de mită.

Procurorii DNA l-au trimis în judecată și pe Ionuț Florentin Mihăilescu, fost consilier al lui Alinei Bica, persoană apropiată lui Alin Cocoș, pentru complicitate la luare de mită (două fapte).

Potrivit rechizitoriului procurorilor, în 14 iunie 2014, Alina Bica ar fi primit, prin intermediul lui Ionuț Mihăilescu și în cote parți egale cu acesta, un teren în suprafață de 4.425 metri pătrați din Snagov.

„Primirea acestui teren a fost în strânsă legătură cu validarea pe care Bica Alina Mihaela a dispus-o la data de 15 martie 2011, în calitate de secretar de stat și de reprezentantă a Ministerului Justiției în cadrul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Agenției Naționale pentru Restituirea Proprietăților (ANRP) și care a corespuns interesului inculpaților Cocoș Dorin și Cocoș Alin, în legătură cu dosarul de despăgubire nr.22714/FFCC având ca obiect suma de 377.000.000 euro (dosarul lui Gheorghe Stelian, n.r.)”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanței.

Anchetatorii susțin că, pentru a ascunde proveniența acestui teren, Ionuț Mihăilescu, împreună cu Alin Cocoș, ar fi generat și intermediat „tranzacții nereale imobiliare succesive, folosindu-se de relații cu prieteni și membrii de familie”.

Dorin Cocoș este acuzat că, în schimbul influenței exercitate asupra Alinei Bica și a altui membru al Comisiei Centrale a ANRP, ar fi pretins și primit, în perioada de după 17 ianuarie 2011, de la Gheorghe Stelian, beneficiarul drepturilor litigioase, denunțător în cauză, suma de 10 milioane de euro, cu condiția să-i asigure rezolvarea dosarului de despăgubire.

Adriean Videanu, la data faptelor acționar la o societate comercială, a fost trimis în judecată pentru complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.

O altă acuzație adusă Alinei Bica se referă la abuz în serviciu în cazul lui Adriean Videanu, respectiv admiterea solicitării acestuia de ridicare a sechestrului asigurător de pe 80 de acțiuni, care fusese pus de procurorul care instrumentează dosarul Romgaz-Interagro. În acest dosar, Adriean Videanu este cercetat alături de alte persoane, pentru crearea unui prejudiciu de 11 milioane de dolari și punerea în pericol a sistemului energetic național pe segmentul gazelor naturale.

O a treia acuzație adusă Alinei Bica în acest dosar se referă la favorizarea omului de afaceri Ovidiu Tender, respectiv la sprijinul acordat acestuia, pentru a nu fi condamnat la o pedeapsă cu executare în dosarul Carom. În decembrie 2014, Ovidiu Tender a fost condamnat în dosarul Carom la 11 ani și patru luni de închisoare, decizia nefiind însă definitivă.

Ovidiu Tender a făcut, în 28 ianuarie, un denunț împotriva Alinei Bica, în care a arătat că i-ar fi dat mită fostei șefe a DIICOT, sub formă de acțiuni, printr-un intermediar. Tender a arătat că, la cererea soțului și a consilierului acesteia, a înstrăinat acțiunile UPRUC CTR SA Făgăraș, prețul cesiunii impus fiind de 3,2 milioane euro, din care suma de 1 milion de euro trebuia să fie în cash, nefiind înregistrată în contabilitate.

Omul de afaceri a menționat în denunț că a fost nevoit să-l angajeze consilier pe Florin Mihăilescu, fost polițist, care îi era consilier Alinei Bica, pentru a avea șansa unei susțineri din partea fostei șefe a DIICOT în soluționarea în interesul său a dosarului Carom. Astfel, el i-a oferit lui Florin Mihăilescu salariu și alte avantaje solicitate.

În urma deciziei de vineri a instanței supreme, doar ultimele două acuzații la adresa șefei DIICOT vor face obiectul dosarului „Bica 2”.

Bica a fost arestată în perioada 22 noiembrie 2014 – 21 aprilie 2015.