Mai marii Partidului Național Liberal (PNL) și-au dat întâlnire sâmbătă, 24 mai, de la ora 10:30, la Vila Florica din Ștefănești, pentru a marca 150 de ani de la fondarea partidului.
UDPATE 11:47
Evenimentul de la Vila Florica s-a încheiat după aproape o oră și jumătate, nu înainte ca Ilie Bolojan să semneze în cartea de onoare a Muzeului Brătianu.
UPDATE 11:01
„Când venim aici, suntem aproape de spiritul Brătienilor, oameni care au făcut lucruri importante pentru țara noastră. Gândiți-vă că, într-o jumătate de secol, am trecut de la un principat vasal la un Regat care reunea pe toți românii. Și acești oameni au fost consilierii și oamenii de încredere ai Regelui Independenței și apoi ai Regelui Reîntregirii și au avut un rol major în situații critice, în ceea ce a însemnat istoria României”, spune Ilie Bolojan.
„Pentru noi, pentru cei de astăzi, vremea vorbelor a trecut, va veni vremea faptelor, și în anii următori vom confirma dacă acest partid va rămâne un partid reprezentativ în România, dovedind cetățenilor țării noastre că poate să facă mari servicii țării sau va rămâne o istorie frumoasă. Dar cred că toți cei care sunteți de față avem datoria să continuăm aceste lucruri în serviciul țării noastre”, adaugă Bolojan.
UPDATE 10:41
Liberalii s-au recules la mormintele fondatorilor săi. Ei au depus coroane de flori și au aprins o lumânare, în semn de respect față de trecutul PNL.
La eveniment nu participă și președintele interimar, Cătălin Predoiu, care este plecat într-o deplasare în SUA. Printre liderii de frunte ai partidului care sunt prezenți, pe lângă Ilie Bolojan, se numără Ciprian Ciucu, Adrian Veștea, Dan Motreanu, Sebastian Burduja și Teodor Meleșcanu.
UPDATE 10:20
Ilie Bolojan participă la evenimentul organizat la Muzeul Național Brătianu. El a fost întâmpinat de colegii liberali.
Știrea inițială
PNL s-a înființat la 24 mai 1875. Momentul fondării sale istorice a fost marcat de campania pentru alegerile parlamentare din aprilie 1875. Hotărâți să acționeze unitar împotriva guvernului conservator, liberalii au constituit un comitet central electoral încă din 4 ianuarie, cu scopul de a coordona activitatea politică la nivel național.
Concentrați pe necesitatea închegării unei formațiuni politice puternice, la 24 mai 1875, fruntași ai diferitelor grupări, inclusiv disidentul conservator Manolache Costache Epureanu, au decis să colaboreze pentru promovarea principiilor liberale în viața politică românească.
Ion C. Brătianu, Mihail Kogălniceanu, Ion Ghica, George D. Vernescu, Alexandru G. Golescu au pecetluit alianța parlamentară printr-o reuniune în casa de pe strada Enei, proprietate a maiorului englez Sir Stephen Bartlett Lakeman, cunoscut sub numele de Mazar Pașa, stabilit în România. Astfel, s-au pus bazele Partidului Național Liberal.
PNL l-a avut pe Ion C. Brătianu drept primul președinte al partidului. A condus partidul 15 ani, 11 luni și 10 zile, fiind urmat de fratele său, Dumitru C. Brătianu.
A urmat la conducere fostul prim-ministru Dumitru Sturdza, pentru un mandat de peste 16 ani. Ion I.C. Brătianu a devenit președinte al PNL în 1909, fiind cel mai longeviv președinte al partidului, cu un mandat de 18 ani și 10 luni.
PNL mai dă un prim-ministru din rândul președinților săi, pe Vintilă I.C. Brătianu, unul din cei trei fii ai lui Ion C. Brătianu.
La conducere este urmat de Ion Gheorghe Duca și de Constantin I.C. Brătianu, până în noiembrie 1947, când partidul a fost scos în afara legii de regimul comunist.
CITEȘTE ȘI: