Violonistul Antonio Piculeață, un nume deja recunoscut în elita tinerilor muzicieni europeni și Ambasador Cultural al României la doar 18 ani, mărturisește, într-un interviu pentru Gândul, că are muzica în ADN, deoarece provine dintr-o familie de muzicieni cu tradiție. Artistul spune că muzica a fost tot timpul parte din el, încă de când era în burta mamei, iar la doar trei luni, vioara – instrumentul la care acum performează și își încântă publicul pe marile scene – i-a devenit jucăria preferată.
Antonio a fost primul violonist care a cântat vreodată în Aula Academiei Române, un moment unic și simbolic al împletirii dintre excelența academică și cea artistică.
La începutul anului, Antonio a fost desemnat Ambasador Cultural al României, o distincție care i-a fost înmânată de regizorul Serge Celibidache.
Născut la New York, Antonio Nicholas Piculeață provine dintr-o familie cu adânci rădăcini muzicale. Bunicii săi, Aurel Piculeață și Ionel Puia, au fost violoniști de formație clasică, cu deschidere și către muzica tradițională românească.
Părinții săi, Loredana și Relu Piculeață, sunt, la rândul lor, muzicieni, mama fiind profesor la Școala de Muzică „Dinu Lipatti” din București, iar tatăl, absolvent al Academiei de Muzică din Capitală.
„Povestea a început, cred eu, de când eram în burta mamei. Deoarece tata studia și pot să spun că auzeam din burtă sunetele viorii. După ce m-am născut, singurul lucru care mă liniștea era doar atunci când ascultam muzică clasică, mai ales vioară. După care, la vârsta de trei luni, am pus pentru prima oară mâna pe acest instrument și, din ce mi-au spus părinții mei, a devenit jucăria mea preferată. Și cred că am ales vioara deoarece s-a transmis acest lucru prin genele anterioare.
Poate că lucrul cel mai important din cariera mea a fost că l-am avut pe tata acasă ca profesor. Cu siguranță, nu ajungeam unde sunt astăzi dacă nu aveam un sprijin necondiționat, la orice oră din zi și din noapte, pentru orice problemă. Și totul îi datorez tatălui meu. Talentul este un lucru care ne poate scuti de prea multe de studiu, dar fără a studia consecvent și cu seriozitate, este imposibil să reușești. Precum a spus și George Enescu, munca învinge talentul”, a spus muzicianul.
Antonio a început studiul viorii la doar șase ani, iar trei ani mai târziu debuta ca solist alături de Orchestra Medici, dirijată de Iosif Prunner, pe scena prestigiosului Ateneu Român.
Un an mai târziu, interpreta Concertul nr. 3 pentru vioară de Mozart, cu Orchestra Filarmonicii „Oltenia” din Craiova, sub conducerea lui Mădălin Voicu.
Antonio Piculeață studiază la Viena, cu violonista Dora Schwarzberg, continuându-și drumul artistic cu aceeași determinare și sensibilitate care l-au definit încă de la începutul întâlnirii sale cu muzica. Tânărul violonist trăiește în București, alături de părinții săi, și are dublă cetățenie româno-americană.
Antonio recunoaște însă că în România, unde este alături de familia sa, se simte cel mai bine și mai liniștit. Violonistul de 18 ani își construiește drumul pe aripile muzicii, împletind în cea mai sinceră formă posibilă talentul său imens și munca susținută în fiecare zi.
„România de astăzi înseamnă cea mai bună rampă de lansare pentru mine, pentru că aici am familia și pot să studiez cât mai liniștit. Și este, cred eu, cel mai important lucru, pentru că dacă studiezi într-un mediu în care ești stresat și nu te simți acasă, nu poți face lucruri. Ca acasă, nu cred că poți să faci atât de multe lucruri”, mărturisește muzicianul.
Tânătul violonist a vorbit și despre cele mai frumoase momente pe care le-a trăit până în prezent în cariera sa muzicală și care i-au rămas pentru întotdeauna în suflet.
„Impactul cu scena Ateneului, debutând pentru prima oară ca solist, a fost unul dintre cele mai frumoase momente din cariera mea. Mai am încă două momente care m-au atins foarte mult și tot timpul vor rămâne în mintea mea. Unul este când am cântat cu mama și cu tata pentru prima oară pe scenă și de asemenea când am avut un cvartet cu ei și cu un bun prieten de-al nostru violoncelist”, susține Antonio.
Antonio Piculeață a vorbit cu emoție despre sfaturile primite de la părinții săi de-a lungul timpului, recunoscând că cel mai important lucru a fost liniștea pe care i-a dat-o faptul că i-a știut mereu lângă el, bucurându-se și bazându-se necondiționat pe sprijinul lor.
„Cred că nu mi-au dat un sfat. Adică, au fost o grămadă de sfaturi, dar cred că cel mai important lucru pe care m-au făcut să-l conștientizez a fost că ei vor fi tot timpul lângă mine, că nu trebuie să mă tem și că mă vor sprijini tot timpul. Lucrul ăsta m-a făcut să am siguranță în meseria asta și să nu am niciun fel de frică.
Așadar, cred că cel mai important lucru este faptul că m-am simțit foarte protejat de ei. Și un sfat important de la tata a fost că, oricât mi-ar arăta el și alți oameni, important este să rămân eu în tot ceea ce fac, să fac muzică așa cum simt eu. Tata m-a ajutat și a realizat că trebuie să studieze cu mine și într-un timp foarte scurt am făcut progres imens. Drept urmare, am fost solist pe scena Ateneului la doar nouă ani”, povestește cu emoție Antonio.
Deși realizările muzicale reușite până acum de Antonio sunt de excepție, ele au venit la pachet și cu multe sacrificii, multe ore de muncă și de renunțări.
Dincolo de lucrurile pe care le-a ratat, în comparație cu alți tineri din generația sa, pentru că nu a știut ce înseamnă cu adevărat joaca în copilărie, Antonio recunoaște că dacă faci un lucru din pasiune și cu dragoste, poți să excelezi în acel domeniu.
„Sacrificiul cel mai mare pe care l-am făcut este că eu nu știu ce înseamnă copilăria. Eu n-am copilărit, nu prea m-am jucat, inclusiv cu familia, cu verișorii mei. Am cam lăsat la o parte joaca și m-am axat mai mult pe vioară, chiar dacă poate, la început, am perceput acest instrument ca pe o joacă. A fost un sacrificiu mare și de multe ori se întâmplă să fiu cu copii de vârsta mea sau cu oameni la masă care vorbesc despre copilărie. Copilăria mea sunt orele de studiu.
Tinerii de astăzi ar trebui să lupte foarte mult pentru pentru visurile lor. Părerea mea este că dacă faci un lucru din pasiune și cu dragoste, poți să excelezi în acel domeniu. Pentru că mă uit la generația mea și văd că majoritatea elevilor care termină Liceul de Arte sau de muzică nu mai merg pe același drum, pentru că se gândesc la salarii, se gândesc la viața pe care o vor avea ulterior.
Dar, un exemplu bun pot să fie cei care s-au zbătut. Și acum vorbesc cât de sincer se poate. Poate că nu vom face atât de mulți bani la început, dar cu timpul, după mii de ore de studiu, cu toată munca asiduă pe care am depus-o, vom ajunge să fim foarte bine. Așa că trebuie să luptăm, chiar dacă n-avem rezultate imediate. Trebuie să avem încredere”, a mărturisit Antonio.
Peste câteva zile, Antonio Piculeață va da proba la română de la bacalaureat. Recunoaște că nu este ușor să te împarți între studiul viorii și orele de la liceu.
Le mulțumește profesorilor care i-au înțeles situațiile în care trebuia să dedice mai mult timp muzicii, lucru pentru care recunoaște că le este recunoscător și le transmite că îi respectă mult.
„Acum, în perioada bacalaureatului, este foarte greu să împac studiul muzicii cu învățatul. Pe 13 iunie am ultima probă la bacalaureat, iar pe 14 trebuie să plec la Râmnicu Vâlcea, unde am concert cu Filarmonica. După atâția ani de studiu, am experiență și simt că mă voi descurca, nu o să fie chiar atât de greu”, a conchis Antonio.
Antonio Piculeață este laureat al concursurilor „Remember Enescu” și al Olimpiadei Naționale de Muzică, unde a obținut premiul întâi și premiul special, fiind și finalist al competiției „Chieti Classica” din Italia.
Înscrierea lui Antonio Piculeață în campania „100 de tineri pentru dezvoltarea României” reprezintă o confirmare a valorii și potențialului său. Antonio se înscrie cu naturalețe în acest demers, fiind un muzician de elită, care își reconfirmă rolul de ambasador cultural și simbol al unei generații care inspiră și construiește.
Campania „100 de tineri pentru dezvoltarea României 2025” este o inițiativă a Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României, prin care își propune să identifice și să promoveze tineri cu realizări remarcabile în domenii precum știință, artă, sport sau inovație.
Campania își propune să aducă în prim-plan poveștile și realizările celor mai remarcabili copii și tineri din România, care, prin pasiunea, dedicarea și talentul lor, au reușit să se facă remarcați la nivel național și internațional.
Fie că vorbim despre excelență academică, performanțe artistice, implicare socială sau inovație în diverse domenii, acești tineri sunt adevărați ambasadori ai potențialului extraordinar al României.
În catalogul excelenței românești vor fi incluși olimpici internaționali, câștigători ai concursurilor internaționale și naționale (medalii de aur, argint și bronz). Campania va prezenta modele de inspirație, ilustrând cu mândrie diversitatea talentelor din întreaga țară.
Sursă foto: Antonio Piculeață arhivă personală
CITIȚI ȘI: