Aproape 600 de deținuți au MURIT, în doar 4 ani și 6 luni, în penitenciarele românești. Media de vârstă este de numai 50 de ani

Aproape 600 de deținuți au murit în închisori, în ultimii patru ani și jumătate. Potrivit unor surse din Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP), media de vârstă a celor decedați este de 50 de ani. În același timp, numărul de medici angajați în ANP acoperă doar jumătate din necesar.  

Moartea lui Laurențiu Duduianu, zis Ciprian Pian, care a decedat în Penitenciarul Jilava la numai 36 de ani, după ce cadrele medicale i-au evaluat în mod greșit starea de sănătate, a scos la suprafață o realitate care se ascunde, la propriu, în spatele ușilor închise.

Din datele Administrației Naționale a Penitenciarelor, transmise pentru Gândul, rezultă că în ultimii patru ani și jumătate au murit în închisori nu mai puțin de 579 de deținuți, raportat la o „populație carcerală” care numără, constant, în jur de 20.000 de persoane.

ACTUALITATE Furtuna a afectat zborurile mai multor curse ce urmau să aterizeze pe Aeroportul Otopeni

00:17

VIDEO Parlamentul European propune mai multe facilități pentru zborul cu avionul, fără taxe suplimentare

00:04

Cele mai multe decese au fost din cauze naturale, însă surse din cadrul ANP au declarat, în exclusivitate pentru Gândul, că un deținut bolnav care are nevoie de un consult poate aștepta și o săptămână.

În anul 2020 s-ar înregistrat 107 decese în penitenciare, în 2021 au fost 106, în 2022 au murit 109 deținuți, în 2023 au decedat 104, în 2024 s-ar înregistrat 96 de morți, iar până în iunie 2025 au decedat deja 57 de condamnați.

Conform ANP, numărul total de medici angajați este 184, în vreme ce asistenții medicali numără 613 persoane.  În acest sens, sursele citate au arătat că gradul de ocupare pentru posturile de medic este de numai 55 la sută, în vreme de schema pentru asistenți este aproape completă.

Sursele Gândul au precizat că medicii nu se prezintă la concursurile de angajare organizate de ANP deoarece nu sunt interesați să-și desfășoare activitatea într-o închisoare, unde pacienții sunt oameni periculoși. În plus, odată intrați în instituție, medicii nu pot pleca decât la sfârșitul programului, iar în multe situații nu au voie să intre nici cu telefoanele mobile asupra lor.

Există penitenciare fără niciun medic

De exemplu, din cauza lipsei de doctori, la Penitenciarul Slobozia sunt trimiși medici de la alte închisori, pentru a asigura prezența unui specialist măcar de două ori pe săptămână. Pentru că numărul de pacienți rămași neconsultați crește, timpul de așteptare pentru unii condamnați ar putea ajunge și la două săptămâni.

Conform regulamentului, în cazul deținuților care reclamă probleme medicale, pentru „intervențiile medicale de primă necesitate și intervențiile medicale în situații de urgență medico-chirurgicale, persoanele private de libertate beneficiază de dispensarizare prin intermediul cabinetului medical al unității penitenciare”.

În situația în care o persoană privată de libertate solicită verbal să fie prezentată la cabinetul medical (n.r. – așa cum a fost cazul deținutului Laurențiu Duduianu), agentul supraveghetor de la camerele de cazare înscrie în registrul de evidență a solicitărilor de prezentare la cabinetul medical datele de identificare ale deținutul și înaintează de îndată registrul personalului medical aflat în serviciu.

„Personalul medical avizează sub semnătură efectivul de persoane private de libertate înscris în registru și stabilește nominal ordinea și programarea prezentării la consult a acestora. Persoanele private de libertate se scot din camere pentru acordarea asistenței medicale, la solicitarea personalului medical al locului de deținere”, a precizat ANP în răspunsul transmis la solicitarea Gândul.

Deținuții se pot înscrie online pentru consult

Totodată, începând cu anul 2024, toate persoanele private de libertate au posibilitatea de a solicita, printr-o cerere formulată online de pe dispozitivele electronice puse la dispoziție de administrațiile locurilor de deținere (calculatoare sau tablete), să fie prezentate la cabinetul medical.

”Astfel, sistemul implementat răspunde cerinței CPT (Comitetul European pentru Prevenirea Torturii și a Tratamentelor sau Pedepselor Inumane sau Degradante) de a asigura posibilitatea ca deținuții să poată să se adreseze direct personalului medical printr-o cerere.
Aceste solicitări sunt înregistrate automat în sistemul informatic și sunt transmise către personalul penitenciarului responsabil cu soluționarea cererii.

Mai mult, administrația locului de deținere nu are posibilitatea de a interveni, în sensul ștergerii unei cereri depuse, astfel că procesul este transparent și obiectiv”, explică ANP în răspunsul pentru Gândul.

În ceea ce privește nivelul de finanțare al sistemului medical din ANP, „bugetul aprobat, la data prezentei, pentru anul 2025, cumulat la nivelul sistemului penitenciar din fonduri de la Bugetul de stat, Casa OPSNAJ și DSP (inclusiv sumele reținute 10% pentru medicamente, materiale sanitare, reactivi și dezinfectanți) este în sumă totală de 38.562.500 lei”, în timp ce pentru anul 2024, bugetul total a fost 33.745.000 de lei.

Anchetă internă după moartea lui Ciprian Pian

După moartea lui Ciprian Pian, care s-a produs în noaptea de 6 spre 7 iunie, o echipă mixtă de control, formată din specialiști de la Direcția Inspecție Penitenciară și cea de Supraveghere Medicală, a declanșat o serie de verificări cu privire la împrejurările în care s-a produs decesul deținutului încarcerat la Penitenciarul București-Jilava.

În urma verificărilor s-a stabilit că „pacientul nu se afla în evidențele cabinetului medical cu afecțiuni cronice sau antecedente personale patologice”.

”În perioada detenției, acesta a fost prezentat la cabinetul medical al unității ori de câte ori a solicitat acest lucru, inclusiv în ziua anterioară decesului, pentru măsurarea de rutină a tensiunii arteriale, fără a afirma nicio simptomatologie, ocazie cu care s-a constatat că parametrii măsurați sunt în limite normale”, a precizat sursa citată.

Cu toate acestea, în noaptea tragediei, deținutul a solicitat insistent să fie consultat, acuzând o stare de rău, caracterizată prin dureri în zona pieptului, stare care, în scurt timp, a avut ca efect final decesul bărbatului.

CITEȘTE ȘI:

Ce spune ANP că s-a întâmplat în ultima oră de viață a lui Ciprian Pian. Prima consultație a durat 6 minute

Îngrijitorul personal al lui Nati Meir, găsit spânzurat în penitenciarul groazei. Deținutul a murit cu două zile înaintea lui Ciprian Pian

Celebra traficantă de droguri „Griselda de România” s-a SPÂNZURAT în penitenciar. Marsilia era la un pas de libertate, după ani grei de pușcărie

Ce boli are, în realitate, teroristul Omar HAYSSAM. Starea de sănătate a sirianului este din nou evaluată de medicii legiști

Autor

Andrei Dumitrescu

Andrei Dumitrescu este un jurnalist specializat în realizarea de articole legate, în special, de activitatea Ministerului Afacerilor Interne și toate armele subordonate acestuia, în special Poliția ... vezi toate articolele