VESTIGII arheologice care ar putea fi de 2.300 de ani, descoperite de un preot din Argeș. Pădurea răsuna sub detectoarele de metale

Un preot din Argeș a descoperit într-o pădure din Orașul Topoloveni patru monede dacice, tetradrahme, foarte bine conservate. Acesta spune că banii se află în stare foarte bună și erau îngropați la adâncimea de 30-35 cm, într-o pădure din Argeș. Preotului Dan Pavel i-a mai surâs norocul și în alte dăți, când aparatul de detectat metale i-a scos în cale și alte obiecte valoroase.

Dan Pavel este unul dintre preoții argeșeni foarte implicați în viața culturală și spirituală a orașului în care locuiește. Este preot la una dintre bisericile din Argeș, ghid turistic, component al ansamblului vocal-folcloric Haiducii Vlădicii, dar și arheolog amator, de trei ani și jumătate, de când a obținut permisul pentru detectorul de metale. Însă eforturile nu i-au rămas fără rezultate. Recent, acesta a scos la suprafață patru monede dacice.

În timp ce scotea la suprafață monedele, detectoarele celor veniți în ajutorul preotului Pavel parcă o luaseră razna. Pădurea răsuna, la propriu, sub aparatele care anunțau că mai există și alte vestigii în apropiere.

AFACERI Cine este miliardarul care a cumpărat, cu BITCOIN, o insulă și vrea să facă acolo o țară

14:09

ANALIZĂ DEZASTRUL măsurilor impuse de Guvernul Bolojan, explicat pe puncte

13:58

La o primă vedere, acestea ar avea o vechime de 2.300 de ani, însă informația exactă se va cunoaște după ce se va face evaluarea de către specialiștii în domeniu.

Am anunțat pe colegii mei detectoriști, pentru că în județ suntem mai mulți, și uneori ieșim împreună pentru pasiunea care ne unește, alteori ieșim fiecare când putem și pe unde putem. I-am anunțat, au venit, au fost foarte încântați de descoperire, unul dintre ei a sunat la Muzeul Județean și urmează ca ei să vină să perimetreze zona, să o protejeze așa cum e specific”, ne-a povestit preotul.

„E greu să primești vreo recompensă”

În 2024, detectorul preotului a scos la suprafață o amuletă șamanică celtică. Și tot anul trecut, a mai descoperit o brățară celtică unicat, cu canelură interioară, atipică perioadei în care a fost datată.

Deși ar fi câștigat mulți bani dacă ar fi ales să vândă obiectele pe piața neagră, preotul Dan Pavel a urmat, evident, procedura legală și le-a predat Direcției de Cultură, Culte și Patrimoniu Argeș, aceasta din urmă depunându-le, ulterior, la Muzeul Județean Argeș.

Au fost făcute niște procese verbale, dar tot ce a primit preotul Pavel în schimb, de când tot predă obiectele găsite cu detectorul său, au fost doar promisiuni. Acesta spune că nu se mai gândește să primească vreo recompensă financiară, așa cum ar fi legal, dar măcar să-i fie trecut numele pe site-ul Repertoriului Arheologic Național.

Sunt și alte descoperiri făcute în perioada anterioară. Pentru mine, mai importantă ar fi o brățară celtică, cu o canelură interioară atipică perioadei când a fost confecționată, motiv pentru care cei de la Muzeul Județean nu au putut să o valorifice sau să o așeze într-o anumită categorie de brățări asemănătoare și nu am fost trecut ca descoperitor nici pe site-ul de specialitate, ran.cimec, așa cum se întâmplă de fiecare dată pentru lucrurile care sunt mai valoroase și sunt descoperite și duse, conform legii, la Direcția de Cultură Județeană, apoi preluate de către Muzeul Județean Argeș.

Tot anul anul trecut, am mai găsit-o o amuletă șamanică, o amuletă tot veche, celtică, am predat-o și pe respectiva. N-am primit până astăzi niciun fel de răspuns nici la brățară, nici la amuletă. Am mai predat de mai multe ori și monede mai noi turcești, parale, și acelea turcești, descoperite pe raza orașului Topoloveni. Așteptam și eu, măcar legat de brățară, să fiu trecut ca și descoperitor. Nu mai vorbesc de recompensă și alte lucruri, pentru că știu că este o situație aparte și e greu să primești vreo recompensă anume”, a mai spus preotul arheolog amator.

Cât de valoroase sunt obiectele descoperite

Preotul Pavel a adăugat că s-a interesat la ce sumă ar fi estimate astfel de monede și bijuterii și a aflat că valoarea acestora s-ar situa în jurul miilor și chiar zecilor de mii de euro per piesă, la casele de licitații private, deși cei de la Direcția de Cultură și Culte i-au spus că nu au absolut nicio valoare.

În astfel de cazuri, legislația prevede următoarele aspecte, inserate în art.48, din Legea 182/2000:

„Autorii descoperirilor întâmplătoare, care au predat, în condiţiile prevăzute la alin. (1), bunurile descoperite, au dreptul la o recompensă bănească de 30% din valoarea bunului, calculată în momentul acordării recompensei, iar în cazul descoperirii unor bunuri culturale de valoare excepţională se poate acorda şi o bonificaţie suplimentară de până la 15% din valoarea bunului.

(5) Valoarea bunurilor astfel descoperite se stabileşte de experţii acreditaţi ai direcţiei judeţene pentru cultură şi patrimoniul cultural naţional sau, după caz, de alţi experţi acreditaţi.

(6) Recompensele şi bonificaţia, stabilite potrivit alin. (4) şi (5), vor fi suportate din bugetul ordonatorului principal de credite sau din bugetele locale, în funcţie de subordonarea instituţiilor culturale în administrarea cărora vor fi transmise bunurile descoperite şi vor fi plătite în cel mult 18 luni de la data predării bunului.

(7) În cazul în care autorul descoperirii nu primeşte recompensa în termenul stabilit la alin. (6), acesta se poate adresa instanţei judecătoreşti competente printr-o acţiune scutită de taxa judiciară de timbru”.

CITEȘTE ȘI:

Sit arheologic, UNIC în România, descoperit la Timișoara, în timpul lucrărilor de modernizare la magistrala CFR

Descoperire arheologică: Au fost scoase la lumină VESTIGII vechi de 7.000 ani. Schimbă tot ce înțelegeam despre trecutul României

Autor

Luiza Dobrescu

A absolvit studii superioare de jurnalism și are o experiență de peste 15 ani în mai multe redacții de presă scrisă și TV, din România. vezi toate articolele